„Nici vârstele nu vin treptat. Deodată îl vezi pe cel de lângă tine bătrân şi nu ştii când s-a întâmplat. Tot așa, te trezești într-o dimineață și vezi că e primăvară. Te uiți şi deodată vezi că lămâiul e înflorit. Îl miroși, apoi te uiți cum se așază seara ciorile venite de la bulgari fix în copacul din fața casei, cum se numără între ele, înainte să se împrăștie la culcare. Sau vezi porumbeii sălbatici cum își fac cuib și aleg doar lemnișoarele de tei.” Mircea Dinescu
Mircea Dinescu (poet român, scriitor, politician, publicist și om de afaceri)
Cu o prestigioasă carieră de peste cincizeci de ani, Mircea Dinescu este un simbol contemporan al libertății in Romania (vezi Life.ro « Mircea Dinescu de la dizident la simbol al libertății in Romania »).
Debutul său în presa literară a avut loc la vârsta de 16 ani și avea doar 20 de ani când a fost publicat primul său volum de poezie, “O invocație către nimeni”, care a primit premiul de debut din partea Uniunii Scriitorilor Români, ceea ce i-a determinat pe critici să-l numească un enfant terrible al literaturii române, o poreclă pe el care a acceptat să o poarte “ca o minge si lanț”. De-a lungul carierei. Dinescu a fost redactor al revistei Luceafărul (1976-1982) și al revistei Romania Literara (1982-1989).
Spre sfârșitul anilor 1970, in Romania regimul socialist/comunist Ceaușescu a intrat în faza totalitară, perioadă în care a încercat să introducă elemente semnificative ale Revoluției Culturale Chineze în naționalismul autohton, spre o formă mai dură de comunism. Dinescu, un tanar poet în ascensiune, a fost remarcat pentru atitudinea sa directă și ireverențioasă, care l-a făcut din ce în ce mai nedorit pentru sistem.
După ce a publicat mai multe volume apreciate de poezie (‘O invocație către nimeni’, ‘Stăpânul podurilor’, ‘La dispoziția ta’, ‘Exil pe o boaba de piper’, ‘Rimbaud Negustorul’) și după ce a primit deja venerabilul premiu al Academiei Române, și-a pierdut brusc dreptul de a publica și a fost concediat din funcție.
Apoi, în urma unui interviu acordat ziarului francez ‘Libération’, a fost pus în arest la domiciliu în martie 1989.
A fost eliberat nouă luni mai târziu, pe 22 decembrie, de mulțimile de români care au cucerit străzile din București în acea zi pentru a sărbători sfârșitul comunismului.
S-a alăturat demonstranților care au mărșăluit spre postul de televiziune de stat și acolo a anunțat în direct, în timpul primei prezentări politice spontane la TV, în ciuda incertitudinii copleșitoare a momentului, a triumfului revoluției și a fugii cuplului Ceaușescu. Comunismul s-a încheiat în decembrie 1989, iar Dinescu și-a continuat liber cariera de poet, polemist politic și publicist.
După 1989, poezia sa a fost tradusă și publicată de case prestigioase precum Suhrkampf și Fischer Verlage în Germania, Albin Michel în Franța sau Meulenhoff în Olanda, iar poetul a primit mai multe premii prestigioase precum “Poetry International” (Rotterdam), “Central European Time” (Budapesta) și Herder Preis (Viena).
A devenit președintele Uniunii Scriitorilor (1990-1993), iar după încă un volum de poezie (“O Beție cu Marx”), poetul s-a îndreptat către (după cum spune el, “a suferit o cădere în) ziaristica, editând mai multe reviste de satiră politică: “Academia Cațavencu” (“Cațavencu” fiind aluzie la numele demagogului arhetipal din literatura română, în timp ce revista a criticat demagogii români post-1989), “Plaiul cu Boi” si “Aspirina săracului”; iar mai târziu a coprodus revista satirica Cațavencii.
De asemenea, a început să producă propriul său show de televiziune. Pamfletele sale au fost ulterior adunate și publicate în volume precum “Pamflete, fericite și triste”, “Garda Președintelui” și “Corijent la Cele Sfinte”.
Continuă să fie o figură publică, cu contribuții regulate în presă și apariții la televiziune, precum și membru al CNSAS, Consiliul Național pentru Studiul Arhivelor Securitate (dosarele recuperate din seifurile dispărutei Polițiști Secrete Comuniste).
În 2003, revista Time Europe l-a nominalizat pe Dinescu la categoria “Hate Busters” în legătură cu activitatea sa în investigația arhivelor regimului totalitar al dictatorului Ceaușescu.
Interesul lui Dinescu pentru abordarea și refacerea tradițiilor culturale românești s-a manifestat în 1997 când, după ce a descoperit întâmplător clădirile ruinate ale unui port agricol abandonat de pe Dunăre, a investit banii câștigați din afacerile sale media și s-a apucat de reconstrucție și reconvertirea acestuia într-un “port al culturii”.
De atunci, în fiecare an a invitat scriitori, traducători, muzicieni, sculptori, fotografi, cineaști și alte personalități să participe la proiecte organizate sub umbrela Fundației sale de Poezie. Activitățile culturale sunt susținute de un proiect paralel care implică o fermă, o vie care produce propriul său brand de vinuri, un restaurant care servește rețete din vremurile trecute ale bucătăriei ‘boierești’ românești și facilități de cazare pentru turiști, toate cu scopul declarat de a transforma ‘sărăcia în ecologie’ și agricultura rudimentară în cultură rafinată.
Dinescu nu s-a îndepărtat niciodată de literatură. În 2010, a publicat “Femeile Secolului Trecut”, urmată de “Colier din Bomboane de Coliva” (2017) și “Scaunul cu Trei Picioare”. A fost o revenire pe care a sărbătorit-o lansând primul său album muzical (unde cântă unele dintre noile sale poezii, pe aranjamente create de el însuși) și făcând turnee în zona rurală românească (și uneori în alte țări) cu “caravana sa de vin, cântece și poezie”.
Rolul politic al lui Mircea Dinescu, realizările poetice extraordinare și carisma personală generală a lui Mircea Dinescu îl plasează în fruntea literaturii române contemporane și printre cele mai controversate politic, populare și îndrăgite celebrități române.
LITERATURA SI JURNALISM
Volume publicate în limba română:
Invocație nimănui, Editura Cartea Românească, 1971
Elegii de când eram mai tânăr, Editura Cartea Românească, 1973
Proprietarul de poduri (stampe europene), Editura Cartea Românească, 1976, 1979
La dispoziția dumneavoastră, Editura Cartea Românească, 1979
Teroarea bunului simț, Editura Cartea Românească, 1980
Democrația naturii, Editura Cartea Românească, 1981
Exil pe o boabă de piper, Editura Cartea Românească, 1983
Rimbaud negustorul, Editura Cartea Românească, 1985
Moartea citește ziarul, Amsterdam, Editions Rodopi, 1989
Moartea citește ziarul, Editura Cartea Românească, 1990
Proprietarul de poduri, antologie (1968-1985), Editura Seara, 1990
O beție cu Marx, Editura Seara, 1996,
Pamflete vesele și triste, Editura Seara, 1996
Nelu Santinelu, Editura Seara, 1998
Fluierături în biserică, antologie, Editura Seara, 1998
Corijent la cele sfinte, Fundația pentru poezie Mircea Dinescu, 2004
Opera poetică (2 volume), Editura Cartier, 2005
Cele mai frumoase 101 poezii, Editura Humanitas, 2006
Femeile din secolul trecut, Fundația pentru poezie Mircea Dinescu, 2010[1]
Vino în rochia ta simplǎ de stambǎ, Poezii clasice 2014 – 1967, Editura Litera, 2014
Întoarcerea barbarilor, Versuri libere 2013 – 1973, Editura Litera, 2014
Colierul din bomboane de colivǎ, Fundația pentru poezie Mircea Dinescu, 2017
Scaunul cu trei picioare, Fundația pentru poezie Mircea Dinescu, 2019
Volume publicate în limbi străine:
À votre disposition (București, 1982)
A jóság rémuralma (București, 1982)
Exile On A Peppercorn (Forest Books, London-Boston, 1985)
Exil im Pfefferkorn (trad. Werner Söllner, Suhrkamp Verlag, 1989)
Mircea Dinescu – Poèmes (Albin Michel Éd, Paris, 1989, avec une introduction d’Eugène Ionesco)
Trente deux poésies de Mircea Dinescu (Gap, 1989)
Titanic-Valcer (Budapesta, 1989)
Ein Maulkorb fürs Gras (trad. Werner Söllner, Ammann Verlag, Zürich, 1990)
De Dood leest de krant (Amsterdam, 1990)
A halál újságot olvas (Pécs, 1991)
Democrația naturii (traducere și prefață Ognean Stamboliev, Sofia, editura Hristo Botev, 1995)
Szentségekből bukásra (Miercurea Ciuc, 2005) ISBN 978-973-665-077-2
Szegek, ebek és szúró darazsak (Miercurea Ciuc, 2007) ISBN 978-973-665-176-2
Bőröndnyi ország (Miercurea Ciuc, 2009) ISBN 978-973-665-256-1
The Barbarians’ Return, translated by Adam J. Sorkin and Lidia Vianu, Bloodaxe Books, 2018; ISBN:9781780372044
Prezență în antologii:
Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), – “Lumina piezișă”, antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9
Testament – Anthology of Modern Romanian Verse – Bilingual Edition English/Romanian / Testament – Antologie de Poezie Română Modernă – Ediție Bilingvă Engleză/Română (Daniel Ionita, Editura Minerva 2012 – ISBN 978-973-21-0847-5)
Premii literare și distincții:
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut (1971)
De trei ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie
Premiul Academiei Române pentru literatură
Premiul Internațional de Poezie, Rotterdam (1989)
Premiul Internațional CET (Central European Time, Budapesta, 1998)
Premiul Herder pentru literatură (1999)
Premiul național de poezie „Mihai Eminescu” (Botoșani, 2008)
Ordinul național Steaua României în grad de Comandor
1991 – Membru de onoare al Universității din Augsburg
Premiul Petőfi pentru Libertatea popoarelor din centrul Europei (2024), acordat de 21st c. Institute si MOI Group
Prezentarea publica a poeziei:
Poezia Pictorul miop prezentata pe metroul londonez, sub egida „Poezii de primăvara pe metrou”, februarie 2026
SPECTACOLE TV SI VIDEO (TV, Utube, Tick tock)
Politica si Delicatețuri– produs de Realitatea TV
Poezie cu Delicatețuri – produs de Prima TV